duminică, 26 mai 2013

Cutii cu praf de stele


Cutii cu iluzii
stau aşezate pe rafturile pline de praf de stele

toţi ceilalti au asistat
la naşterea milenară
a sentimentelor
ce se numeau iubire

numai noi eram plecaţi
în eter
căutând mai întâi
sensuri existenţiale
am ajuns prea târziu
când tot ce mai rămânea
era praful
praful nostru de stele
în care am desenat sentimente
sau ceva ce credeam
noi a fi o iubire

caută prin mucegaiurile aurii
ce pălesc la atingerea pasională a razelor de Soare
caută în întunericul adâncurilor abisale

caută în bătaia aripilor
de fluture

caută sentinentele
pierdute
în dubla infinitate
a vidului Universal

14 comentarii:

  1. genial de imprevizibila ca intotdeauna :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Un strigat de ajutor in cautarea de sensuri existenţiale.O panza de paianjen plina de praf de stele, stralucind in razele solare. Minunata priveliste, minunate sentimente

    RăspundețiȘtergere
  3. Când forma e purificată până spre perfecțiune, se cheamă alchimia cuvântului!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Unnie, nu e cazul sa exagerezi, totusi ma bucur ca lui sensei ii place asa mult.

      Ștergere
    2. Știi că mereu am spus ce mi-a trecut prin gând. Nu obișnuiesc să periez și știi și asta!

      Ștergere
  4. Minunate cuvinte si sentimente totodata ca si ceea ce ne transmiti! Superb :*

    RăspundețiȘtergere
  5. Ţi-am mai spus că ești de-a dreptul genială ? Fiecare creație reușește să mă conducă spre lumea ta, pe care mă pot baza că mă va captiva mereu . Frumos e puțin spus . :3

    RăspundețiȘtergere
  6. De va bate v\ntul, cutiile vor fi v[duvite de praful de stele...;)

    RăspundețiȘtergere