joi, 27 octombrie 2011

Oglinda fără nume

Privesc luciul murdar al apei sângerii
Îmi arunc visul...îţi vei aminti?

Simt cum pe gâtul firav urcă-un fior
Ca o mână ucigaşă îmbătată de-amor,
Simt cum vântul îmi cântă-n urechile surde
Şi cum luna dansează pe umbrele nude...

Privesc imensitatea bolnavă de stele
Unde sunt eu?...unde stau ele?

Cu o picătură de viaţă m-am îmbătat
Din lumea acut frenetică am evadat...
Păşesc pe un drum bătătorit de mulţi...
Ce-ţi spune drumul dacă-l asculţi?

Citesc printre rândurile sorţii de ieri
Poate că mâine te învaţă să speri...

Privesc cum visul meu se descompune anost
Fără regrete şi lacrimi de parcă nu a fost...
Privesc cum sunt hipnotizată
De nuanţa eului ce devine mată...

Sufletul meu se roagă la un Zeu,
Unde e El? Cine sunt eu?

Publicat de la
Etichete:

16 comentarii:

  1. roscata din vis27 octombrie 2011 la 20:58

    "Sufletul meu se roagă la un Zeu,
    Unde e El? Cine sunt eu?"
    .....daca am gasi raspunsurile, lumea nu ar mai avea sens....

    RăspundețiȘtergere
  2. CriDulcik27 octombrie 2011 la 21:35

    WoW!Cat de tare este,deci nu stiu e atat de diferita si profunda.Bravo.

    RăspundețiȘtergere
  3. Yoo Rin27 octombrie 2011 la 22:00

    Mi as vrea sa spun ca ceva nu-mi suna bine, ca ceva nu e in regula, as fi vrut sa fiu carcotasa azi...dar...e superbaaaaaaa am citit-o si recitit-o si mi-a placut enorm!!!! am vrut sa aleg un pasaj sa-l pun aici dar nu am putut alege ! ar fi trebuit sa puna intreaga poezie! bravo! si multumim ca ne incanti!

    RăspundețiȘtergere
  4. D.Karl27 octombrie 2011 la 23:03

    Inocento sincer ma asteptam sa scrii o poezie de dragoste,dar m-ai surprins frumos.Puternica si de impact,curios astept sa vad ce mai scrii.Pe curand inocento:)

    RăspundețiȘtergere
  5. Raisa28 octombrie 2011 la 08:13

    ,,Cu o picătură de viaţă m-am îmbătat
    Din lumea acut frenetică am evadat.." ->Minunat!

    RăspundețiȘtergere
  6. Anonim28 octombrie 2011 la 17:34

    Imi place extrem de mult si mai ales de faptul cum ai putut sa descrii aceasta oglinda in care daca privesti in ea nimic nu-ti pare cunoscut. Cel putin asa ma simt eu mai mereu si mie greu sa ma obisnuiesc cu aceeasi persoana pe care o vad in fiecare zi in oglinda...'
    Superba postarea! Chiar ma incanta si cum am mai spus, ma regasesc in ea. Foarte frumos:X

    RăspundețiȘtergere
  7. Alex28 octombrie 2011 la 20:31

    Foarte frumoasa poezia.
    "Sufletul meu se roagă la un Zeu,
    Unde e El? Cine sunt eu?"
    Foarte mult talent .Imi place mult :)

    RăspundețiȘtergere
  8. Anonim28 octombrie 2011 la 21:35

    Intr-un fel, dupa ce am citit poezia, ma simt atat de mica...si simpla...ca o foaie goala de hartie...foarte interesant cum transmiti sentimentele. well done!

    RăspundețiȘtergere
  9. MiiutaChan29 octombrie 2011 la 20:09

    @roscata din vis: Aşa este.
    @CriDulcik: Mulţumesc mult de tot.
    @Yoo Rin: Unnie eşti minunată, mulţumesc din suflet.
    @D.Karl: Ai fost amuzant, ce te-a făcut ă crezi că aş scrie o poezie de dragoste? Şi dacă ar fi fost aşa...era greşit? Mersi;)
    @Raisa: Mulţumesc.
    @Gabriela: Eşti o scumpă şi jumătate, mă bucur că ţi-a fost pe plac poezia.
    @Alee.Mee: Îţi mulţumesc mult.
    @Anonim: Mulţumesc.

    RăspundețiȘtergere
  10. Goda30 octombrie 2011 la 18:12

    Totu-i un mister si cum zicea si "roscata din vis" daca am sti raspunsurile lumea n-ar mai avea sens. Excelenta poezia:)

    RăspundețiȘtergere
  11. D.Karl31 octombrie 2011 la 10:27

    Nu,niciodata,stii ca ador cum scrii,spuneam asa ca tu mereu esti indragostita,de dragoste in general,nu vorbesc de o persoana anume.Oricum ai facut o trecere magistrala de la un stil la altul cu o usurinta.asta e talentul cred,bravo inocento!

    RăspundețiȘtergere
  12. Unknown31 octombrie 2011 la 12:03

    Imi place acest poem si nu cred in nedevenirea omului in oricare dintre conditiile existentiale, de aceea intrebarea din final este si va ramane mereu deschisa. Cat priveste poemul in sine, acesta transmite mai multe idei, or asta este cel mai important... Sa ramai cu gandul la cele citite!

    RăspundețiȘtergere
  13. MiiutaChan2 noiembrie 2011 la 21:29

    @Goda: Mulţumesc de trecere.
    @D.Karl: Mă bucur să aud asta, mai ales că de ceva timp mă întrebam dacă nu ar fi bună o schimbare, nu spun că nu voi mai scrie despre iubire, nu aş putea, asta e stilul meu definitoriu până la urmă, dar şi existenţa în sine mi se pare abordabilă.Mă bucur că îţi place.
    @ionelmuscalau: Comentariul dumneavoastră m-a încurajat şi m-a bucurat, vă mulţumesc.

    RăspundețiȘtergere
  14. Unknown5 noiembrie 2011 la 20:34

    atatea intrebari fara raspuns .. de ce e viata atat de complicata ?! o poezie plina de sentimente. profunda, bravo! :) :d:)

    RăspundețiȘtergere
  15. Apy6 noiembrie 2011 la 09:19

    sa nu te opresti din scris m-as plictisi daca nu as citi poeziile tale si chiar daca nu comentez intotdeauna pe poeziile tale sa sti ca le citesc ps nu comentez deoarece nu vrei sa auzi de la toti f frumos nu? au spus ceilalti ce era de spus
    te pup

    RăspundețiȘtergere
  16. Maia11 decembrie 2011 la 13:57

    foarte frumoase poezii chiar ai talent :)

    RăspundețiȘtergere

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)