Nimicul concret

Nu ţi-am dat nisip în palme, nu am scurs lacrimi la mal...
Am iubit o lume moartă şi un înger de opal...
Nu am râs spre cerul mare, nu am uitat să te privesc
Lume moartă, lume mare, de ce oare te-ndrăgesc?

Viaţa-n gri şi viaţa-n alb cu iubire o scindezi...
Nu încerci să mă evoci. Dar încerci să mă creezi...
Nu sunt lutul din pământ,nu sunt lutul din cuptor...
Sunt doar sufletul cel rece ce te adoarme iubitor...

Nu mă vrei şi nu te vreau, dar mă ai şi eu te am,
Nu te caut, dar mereu ne-mpiedicăm....
Într-o lume cu pitici ,zei elogioşi şi falşi
Încercăm să ne ascundem dar ne-apropiem atraşi...

Eu sunt marea, tu eşti cerul...
Eu sunt scena, tu actorul... 

 

05.04.2010