miercuri, 19 septembrie 2012

Reminescenţe din abis

mă macină albul damnat al cerului fără culoare
câţi ochi au lăcrimat oare privindu-l?
câte blesteme au fost aruncate?
dar regrete?

vezi... am ajuns să mă cert cu viaţa
doar pentru că un ghinion banal
mi-a răpit tot ce aveam mai scump
tot ce puteam avea pentru a fi fericită
completă...

dar tot el mi-a spus
în vis,
căci nu l-am mai văzut de atunci...
să privesc cerul
şi să mă gândesc la el
dar mă doare albul ăsta
nici un nor nu se uită la mine
şi iarba uscată pe care o calc tace...

toată lumea tace

oare am ucis într-o altă viaţa?
oare rosul sângelui arterial mi-a colorat unghiile
înfipte în gâtul unui destin
prea atroce?

şi timpul e o minciună!
Vezi albul ăsta parcă mă condamnă în eternitate..
dar clipele cu tine au fost scurte
şi acum sunt şterse, vagi...
de parcă nu au existat niciodată
de parcă tu nu ai existat niciodată
doar golul îmi aminteşte de tine,
golul pe care nimic nu-l va umple
indiferent de câţi ani au trecut şi câţi vor mai trece

am iubit,
şi iubesc
şi voi iubi
în zeci de feluri
ca o iubită, ca o fiică, ca o soră
ca o soţie, ca o prietenă, ca o mamă..
dar nu voi putea iubi niciodată
cum te-aş fi iubit pe tine
tu eşti dragostea pe care nu am putut-o oferi
care am pierdut-o în abisul existenţei
şi acum e reprimată
o dragoste de gol în vagile amintiri ale trecutului

eşti acolo?
în albul damnat de pe cer?
ai existat vreo dată?
vom mai exista-mpreună?
oare te-am mai întalnit înainte de-a mă naşte?

33 de comentarii:

  1. viata-i viata, n-ai ce-i face.

    superbe versuri >:D<

    RăspundețiȘtergere
  2. Pot spune ca este o poezie diferita de toate celelalte . Cel putin asta mi se pare mie . E mirifica , la fel ca autoarea ! :*

    RăspundețiȘtergere
  3. suntem născuţi într-o singură viaţă să iubim...şi să fim iubiţi.
    transmiţi multe emoţii prin ceea ce aşezi,aici pe blog!

    RăspundețiȘtergere
  4. eşti acolo?
    în albul damnat de pe cer?
    ai existat vre-o dată?
    vom mai exista-mpreună?
    oare te-am mai întalnit înainte de-a mă naşte?
    Astea mi-au placut enorm. Au avut rezonanta puternica in sufletul meu. Mi-au atins o coarda a inimi de mult uitate. Multumesc mult

    RăspundețiȘtergere
  5. Nu cred ca exista fericire completa.Mereu exista ceva care sa strice,dar totusi pentru acea clipa de fericire trebuie sa fim recunoscatori.

    RăspundețiȘtergere
  6. eu am ramas blocata :) nu cred ca cuvintele pot exprima frumusetea poeziei. bravo, Mii <3<3<3
    Felicitari pentru noua tema, e superba!

    RăspundețiȘtergere
  7. Cred ca e prima data cand citesc o poezie de a ta care are rima alba. Si totusi, nu e cu nimic mai prejos decat celelalte. Foarte frumos! (:

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am scris mai multe poezii in vers alb, e drept nu asa mult ca cele cu rima, dar am scris si am si publicat. Multumesc de vizita.

      Ștergere
  8. :)
    sa repet ce au scris B.D. si "anonimul"?
    acum, ca ai schimbat "tabloul de intampinare", pot sa spun mai multe? :) intotdeauna intram "crispat" pe blogul tau, nudul acela (frumos, fara comentarii dar parca foarte nepotrivit ca "deschidere") ma trimitea cu gandul departe de poezie... de starea poetica, de romantism...
    nuuu, nu sunt calugar, iubesc tablourile, evident si nudurile, am si eu destule, picturi sau fotografii, dar al tau era asa, o "oferta", "cu reduceri", nici nu stiu cum sa ma exprim, scuze...
    bun gata, bine ca nu mai e, noua prezentare e foarte frumoasa!
    despre poezie s-a scris deja, eu spun ca nu ma asteptam deloc, dar deloc sa scrii in rima alba!
    Zi frumoasa sa ai!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc de vizita;))
      Tabloul acela frantuzesc, "Pleiada pierduta" ma fascinase intr-un timp, chiar mi-a intrat in cap ideea sa il cumpar intr-o zi, desi are aproape doua secole si e intr-o colectie privata, va fi greu sa ajung la el;))... poate ca aveti dreptate si nu era o interfata potrivita:D

      Cat despre rima alba, repet, nu este prima data cand scriu si public si nu va fi nici ultima, sper doar ca v-a placut.
      Zi buna va doresc si dumneavoastra.

      Ștergere
  9. Va fi intotdeauna acolo.
    Imi place noul aspect al blogului :x

    Poezia este diferita fata de celelalte , dar la fel de minunata :x

    RăspundețiȘtergere
  10. "şi timpul e o minciună!
    Vezi albul ăsta parcă mă condamnă în eternitate..
    dar clipele cu tine au fost scurte
    şi acum sunt şterse, vagi..." - Ahh, cat adevar poti grai! Este adevarat! Timpul isi bate joc de noi, impingandu-ne de la spate atunci cand traim clipe frumoasa, unice ca mai apoi sa ne intrebam, oare au fost reale?


    Mi-ai lipsit o vreme cand nu ai mai postat nimic. Mereu intram la tine pe blog, dar aceeasi ultima postare. Ma bucur sa te citesc din nou si sa ma emotionez. Esti o persoana minunata! Nici nu trebuie sa te cunosc ca sa imi dau seama de asta, un alt om nu ar putea asterne versuri asa profunde. Ai grija de tine >:d<

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc frumos, esti prea draguta. Ma bucur mult ca iti place ceea ce scriu. Cat despre timp...e cu adevarat necrutator.

      Ștergere
  11. O noua haina, parca mai frumos croita pentru un gand de purpura. Si nu ma refer aici la caramiziul toameni ingemanat cu mistica exprimata de fotografia care ne intampina.
    Sper noua voce sa isi gaseasca propriul drum si sa paseasca in pas sigur spre etern.

    RăspundețiȘtergere
  12. waaah poezie noua! <3 e diferita putin de ce ai scris pana acum, dar imi place mult!
    si imi place si aspectul blogului!

    RăspundețiȘtergere
  13. M`ai lasat fara cuvinte. Chiar esti talentata si iti iubesc poeziile! <3

    RăspundețiȘtergere