Pe strada goală

Pe strada goală doar un cer,
Pe un trotuar un om stingher...

Mă întreb ce poveşti triste ascund doi ochi,
Mă întreb dacă au plâns cândva,
Dacă au zâmbit, sau poate stropi
Au vărsat pe-o stradă goală
Cu note-amare de chitară...

Mă văd cu străzile pustii,
Le văd de parcă ar fi copii,
Le simt bătaia paşilor
Şi veşnicia umbrelor...

Şi văd oraşul bântuit cu zgârie-nori,
Şi văd albastrul măturat de stări cu ploi,
Şi mă mai uit şi-n ochii lor,
În ochii trecătorilor...

De ce mă macină idei şi stări de amintiri de ieri?
De ce mi-e dor de acele zile cu tăceri?
Încerc să arunc şi eu pe strada goală
O inimă ce nu mă mai măsoară...
Să o arunc de tot afară într-o baltă cu cerneală...

Şi mai arunc un zâmbet filantropic
Omului ce calcă străzile filosofic...