luni, 9 ianuarie 2012

Pe strada goală

Pe strada goală doar un cer,
Pe un trotuar un om stingher...

Mă întreb ce poveşti triste ascund doi ochi,
Mă întreb dacă au plâns cândva,
Dacă au zâmbit, sau poate stropi
Au vărsat pe-o stradă goală
Cu note-amare de chitară...

Mă văd cu străzile pustii,
Le văd de parcă ar fi copii,
Le simt bătaia paşilor
Şi veşnicia umbrelor...

Şi văd oraşul bântuit cu zgârie-nori,
Şi văd albastrul măturat de stări cu ploi,
Şi mă mai uit şi-n ochii lor,
În ochii trecătorilor...

De ce mă macină idei şi stări de amintiri de ieri?
De ce mi-e dor de acele zile cu tăceri?
Încerc să arunc şi eu pe strada goală
O inimă ce nu mă mai măsoară...
Să o arunc de tot afară într-o baltă cu cerneală...

Şi mai arunc un zâmbet filantropic
Omului ce calcă străzile filosofic...

9 comentarii:

  1. Cat de frumos !
    Tacerea este plinatate, nu gol; ea nu este absenta, ci constientizarea unei prezente. Intreaga fuga in pustie se poate rezuma prin prioritatea si practicarea linistirii.:)

    RăspundețiȘtergere
  2. nu prea le am cu poeziile dar ale tale imi plac asa de mult, au ceva a lor!

    RăspundețiȘtergere
  3. "Omului ce calcă străzile filosofic..."....ador tot ce tine de filosofie...

    RăspundețiȘtergere
  4. superbe poeziile.Desi sunt melancolice, nostalgice, au ceva care te atrag, care totusi te fac sa zambesti.>:D<

    RăspundețiȘtergere
  5. Imi plac oamenii care calca filozofic:) Daca o fac cu naturalete, nu din dorinta de a demonstra ceva.

    RăspundețiȘtergere
  6. Hei eu organizez un concurs ,daca vrei sa participi mai multe detalii gasesti la mine pe blog :X

    RăspundețiȘtergere
  7. Frumoasa poezie, vivida ca intotdeauna.

    RăspundețiȘtergere
  8. superba poezia :D felicitarile mele, Mii ! ti-am mai spus-o, si ti-o mai repet, de cate ori e nevoie: esti un geniu ^^<3<3<3

    RăspundețiȘtergere